Navigation Menu+

Juley!

Posted on Dec 4, 2013 by in Blog | 0 comments

_CRI4565

Principalul motiv pentru care am ales să merg în India a fost să cunosc cultura si civilizația indiană, oameni, obiceiuri, tradiții, ritualuri pe care apoi să le prezint prin fotografie.

Aventura Stok Kangri a venit la „pachet”, întrucât Stelian face parte din echipa Everest 2013 – Expediție românească (Oana, Tibi, Stelian, www.everest2013.ro). Nu m-am documentat foarte mult înainte de a merge pe munte poate din inconștiență sau poate din simplu motiv că îmi era teama să nu mă descurajez. Doar m-am bazat pe faptul că merg pe munte, pentru prima dată, cu o echipă pregătită și echipată să cucerească cel mai înalt vârf din lume – Everest.

Echipamentul de munte l-am adunat în doar 2 zile: jumătate din echipamentul de snowboard, restul  (bocanci, pufoaică, sac de dormit, ochelari de soare, windstopper și multe altele) a fost împrumutat de la membrii echipei Everest, colegi, prieteni.

După șocul din capitală și o noapte nedormită, am pornit spre aventura muntele luând avionul din New Delhi către Leh, regiunea Ladakh.

La aeroportul din Delhi am întâmpinat câteva probleme cu bagajele, deoarece pentru zborurile interne maximul acceptat este 15 kg / persoană, iar echipamentul nostru cântarea mult peste: 130 kg / 4 persoane. Pentru a mai ușura din bagaje am încercat să desfacem rucsacii și să luăm toate hainele groase de munte pe noi, plus echipamentul foto, dar fără rezultat. Am fost nevoiți să plătim încă jumătate din bilet pentru extra luggage, dar loc la business class. Deși sună pompos, biletul la business class nu ne-a oferit în plus decât un pahar de suc și un sandwich.

În toată nebunia de la aeroportul din Delhi și verificarea amănunțită a echipamentului foto, Stelian a reușit să își piardă pașaportul. Au urmat zeci de formalități, plimbări la trei secții de poliție pentru a obține un permis de ședere legală în India. Tot procesul a fost și mai greoi și birocratic, Leh fiind zonă militară de graniță.

Ladakh sau „ținutul trecătorilor înalte” (traducere din tibetană La-dvags) este o regiune în statul Jammu și Kashmir din India care face legătura dintre munții Kunlun și Himalayas. Totodată, Ladakh este și cel mai rece deșert din lume, fapt sesizat încă din avion de unde întreaga zonă părea pustie și foarte aridă. Cel mai mare oraș din regiunea Ladakh este Leh, supranumit „ținutul călugărilor și mănăstirilor”, fiind unul din puținele sălașuri de Buddhism din Asia de Sud.

_CRI4568

Leh, regiunea Ladakh

_CRI4572

Leh, regiunea Ladakh

Prima impresie în Leh a fost de liniște și căldură, deși diferența de temperatură între Delhi si Leh era de cel puțin 20-25°C cu minus. Atât cei de la agenție, cât și cei de la hotel ne-au întâmpinat cu specificul Juley! (Hello!), ceai și cu dorința de a ne oferi tot ce este necesar pentru a ne acomoda cât mai repede cu locul și altitudinea. Oameni deosebiți cu privirea blândă care nu aduceau mai deloc cu hindu, ci mai mult cu tibetani, majoritatea ladakh-ienilor fiind budiști tibetani.

Untitled-1

Indrani Om – Traveller’s Paradise

_CRI4509

Întreg statul Jammu și Kashmir este foarte vizitat de turiști pentru trekking în perioada de vară începând cu iunie și până la mijlocul lui septembrie. Când am ajuns in Leh, sezonul era demult încheiat, așa că totul era mult mai pustiu, majoritatea magazinelor erau închise și nici urmă de turiști, doar localnici. Printre altele, am aflat că sezonul fusese oficial încheiat în urmă cu mai bine de 2 săptămâni, dar redeschis special pentru marea noastra aventură.

_CRI4502 _CRI4505 _CRI4516 _CRI4582

Primele zile in Leh au fost de aclimatizare și antrenament pentru urcatul pe munte. Leh este situat la altitudinea de 3,524 m, astfel că simptomele altitudinii s-au simțit încă de la aterizare: oboseală, amețeli, dureri de stomac. Am încercat cât mai mult posibil să ne hidratăm și să ne alimentăm cât mai bine și corect. Uimitor, organismul meu a răspuns destul de bine la altitudinea înaltă și nu mi-a fost foarte rău, doar câteva probleme de stomac și oboseală la 3-4 trepte urcate, în rest nimic altceva.

Până pe 4 noiembrie când am plecat efectiv spre cucerirea vârfului Stok Kangri (6,153 m), am avut timp să ne aclimatizăm, să punem la punct împreună cu agenția ultimele detalii pentru expediție și să vizităm orașul și principalele atracțiile turistice: Shanti Stupa*, Palatul Leh** și Mănăstirea Sankar.

*Shanti Stupa a fost construită de Organizația Budistă Japoneză, cunoscută ca The Japanese for World Peace pentru a comemora 2,500 ani de Buddhism și pentru a promova Pacea Mondială.

**Contruit de regii budiști din Ladakh în 1553, Palatul Leh a fost, pentru o perioadă, cea mai înaltă clădire din lume și este principala atracție în orașul Leh, structura fiind similară cu Palatul Potala din Lhasa.

_CRI4535

Palatul Leh

_CRI4552

Palatul Leh

_CRI4557

Leh, regiunea Ladakh

_CRI4524 _CRI4533

_CRI4541

_CRI4553

_CRI4561

_CRI4565

Mănăstirea Sankar

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *